Home Recenzii Carti DE CE ESTE ROMÂNIA ALTFEL? - Lucian Boia (recenzie)

DE CE ESTE ROMÂNIA ALTFEL? – Lucian Boia (recenzie)

Author

Date

Category

Cred că pentru a reuși să dăm un sens contemporaneității este nevoie să citim istorie, să ne întrebăm de ce și cum s-au întâmplat unele evenimente care au modelat societatea. În sistemul educațional ni s-a înfățișat istoria națională într-o lumină bună, dar imaginea de ansamblu este mult mai complexă de atât. Cred că fiecare țară, mai mult sau mai puțin, își laudă propriul trecut și neglijează multe aspecte.

Dragostea pentru istorie izvorăște din dorința noastră de a înțelege mai mult. Pentru mulți poate părea o disciplină plictisitoare, dar sunt unele cărți bine scrise și documentare  care inevitabil îți vor capta atenția. Un exemplu este cartea „Sapiens“ al lui Noah Harari în care vorbește despre „the big picture“, o poveste liniară de la Big Bang până în zilele noastre.

Însă această postare nu este despre Harari ci despre un eseu popular al unui istoric român, Lucian Boia, „De ce este România altfel?“ M-a atras titlul pentru că m-am întrebat de multe ori de ce nu suntem și noi civilizați ca multe alte țări din occident.

Citind recenzii pentru a verifica dacă merită citită sau nu, am observat că domnul Boia s-a lovit de multe comentarii acide la publicare. El a scris dur și succint despre istoria României și cum am ajuns unde suntem:

Întârzieri

Începem cu o întârziere impresionantă, Țara Românească și Moldova se încheagă abia spre mijlocul secolului al XIV-lea. Sunt de asemenea întârzieri politice, instituționale și culturale.

„A fost, din pornire, un handicap. La 1300, țaratul bulgăresc avea o istorie de câteva secole și se afirmase în unele perioade ca o „mare putere“ regională, cu ambiții imperiale. Și Serbia avea o istorie. Ungaria, să nu mai vorbim: coroana Sfântului Ștefan, cu alte cuvinte Ungaria Mare, exista deja la anul 1000. Polonia, de asemenea, se afirmase ca o putere însemnată. Cehia se număra printre țările componente ale Imperiului German, iar atunci când principatele române abia apăreau pe harta Europei, regele ei Carol I devenea împărat al Sfântului Imperiu.“

Cultura onoarei

„Românii nu prea au cultura onoarei, așa cum o au, dintre vecini, ungurii, polonezii, chiar și popoarele balcanice. Românii au o cultură a compromisului. Au dezvoltat timp de secole strategii de supraviețuire. Explicația e tot de natură istorică. N-au fost nici puteri demne de luat în seamă, nici n-au dispărut la un moment dat de pe hartă, cum li s-a întâmplat tuturor celorlalți vecini, înghițiți de marile imperii. Au fost tot timpul niște stătulețe fragile, incapabile să practice arta onoarei, fiindcă trebuiau să se supună pentru a supraviețui.“

Lucian Boia ne spune că inconsecvența țării a dus la distrugerea credibilității pe plan global.

„La 1914, România era aliată cu Austro-Ungaria și Germania. În 1916, a declarat război Austro-Ungariei și Germaniei. În 1918 a încheiat pace separată cu acestea și tot în 1918, câteva luni mai târziu, a redeschis ostilitățile împotriva lor. În perioada interbelică, a fost aliată cu Franța și Marea Britanie. În 1941, a intrat în război alături de Germania. În 1944 a întors armele împotriva Germaniei…“

Comunismul

Comunismul a lăsat o amprentă în mintea colectivă românilor. Observ asta la părinții mei, au rămas cu mult bagaj din acele vremuri: apatie, frica de a deranja, de a spune ce gândesc, „fii în rând cu lumea“,  „fă-te frate cu dracul până treci puntea“ (compromis, abatere de ordin moral) etc.

Încă nu am o imagine destul de clară despre cum a fost în acea perioadă, încă adun date. Dar cele mai multe întrebări le am despre 1989.

„Procesul soților Ceaușescu a fost o nedemnă și sinistră parodie. Minciună sfruntată s-a arătat a fi și desființarea Partidului Comunist. Vechii comuniști au devenit peste noapte noii democrați, și nimeni nu le mai putea reproșa nimic odată ce nu mai erau câtuși de puțin comuniști, pentru simplul motiv că Partidul Comunist nu mai exista.“

Apatia și comedia politicii

Este foarte clar că nivelul de corupție și absența transparenței a frânat evoluția acestei țări. De câte ori nu am auzit deviza „lasă că merge și așa“?

 „Clasa politică se prezintă ca o oglindă fidelă a societății românești. Cu excepțiile onorabile, câte or fi, cei care s-au ocupat de treburile statului au înțeles să nu-și uite propriile interese. Omul politic român e și om de afaceri, iar dacă nu el în chip vizibil, vreo persoană apropiată care-i servește drept paravan.“

Sunt multe momente pe care nu le-am comentat aici. Vă recomand eseul pentru a vă face o idee de ce România este altfel. O să treceți rapid prin multe explicații. Probabil că nu totul este atât de gri precum ne-a descris Lucian Boia, dar privind în jur, probabil a avut dreptate în multe privințe. În final trage concluzia că România este o țară tristă, plină de umor.

De ce este Romania altfel? – Lucian Boia (Elefant)

De ce este Romania altfel? – Lucian Boia (Libris)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Recent posts

„Cât timp înfloresc lămâii“ de Zoulfa Katouh

„Fiecare arbore de lămâi va da rod și din fructul său alt lămâi se va naște, dăinuind astfel, pe vecie.” Exact ca...

Mai este blogging-ul relevant în 2023?

Într-o lume aflată în continuă schimbare digitală, unde rețelele sociale și conținutul video domină peisajul online, mulți ne întreabăm în prezent...

O viață în roluri – Bryan Cranston (recenzie)

Viața este destul de complexă și încurcată, nu avem timp să facem toate greșelile, să le încercăm pe toate sau să...

Drumul către libertate de Yeonmi Park

 „Drumul către libertate“ este o mărturisire șocantă, o carte pe care nu o veți uita prea curând. Prin ochii autoarei Yeonmi...

De ce procrastinăm?

Când o persoană nu poate găsi un sens adânc al existenței, aceasta își va distrage atenția cu plăceri. - Viktor Frankl

Recent comments