În prezent societatea a început să importe tot mai multe caracteristici ce se învârt în jurul fenomenului „fast“: fast food, fast money, fast information etc. Nu mai avem răbdare, nu mai dorim să parcurgem pași, ci vrem să ajungem direct la obiective. Încercăm să găsim o cale ușoară probabil acolo unde nu se află una. Dacă dorim să slăbim mai degrabă preferăm să recurgem la diete temporare, pastile sau operații, și chiar dacă începem să facem sport, pentru că nu vedem rezultate rapide, de cele mai multe ori renunțăm. Vrem să ne îmbogățim rapid. Credem că asta ne va ajuta să ieșim din cursa șobolanului (dependență puternică de o singură sursă de venit), să devenim mai fericiți și să ne trăim viața așa cum ne dorim. Dar sunt multe cazuri care ne dovedesc că asta nu este soluția. Mulți câștigători la loto au intrat în zone întunecate, și-au pierdut banii și au acumulat foarte multe datorii. Asta ne arată clar că bogăția se construiește, menține și sporește prin calitatea mentalității și alți factori, prea puțin pe noroc și scheme rapide.
Modul în care ne alimentăm a devenit și el rapid. Nu mai avem timp să ne bucurăm de un „slow food“ împreună cu persoanele dragi. Munca intensă și ritmul de viață alert ne împing tot mai mult să folosim modalitatea rapidă. Să comandăm ceva acasă sau să mergem la un fast food. Dar aceste opțiuni de cele mai multe ori nu sunt și cele mai sănătoase.
Același trend este prezent și în materie de informație. Modul în care o consumăm a devenit superficial. Când citim știri ne mulțumim cu titlul și primul paragraf crezând că am aflat tot. Și asta pentru că capacitatea noastră de concentrare s-a redus considerabil.
Testul bezelei
Această goană sau gratificare instantanee a devenit o problemă la nivel global. Psihologul Walter Mischel a făcut un experiment care a ajuns foarte popular. El și-a propus să studieze gratificarea instantanee și efectele ei pe termen lung. Prin anii ’60 a început „testul bezelei“. Un adult îi oferă unui copil o bezea, dar i se spune că dacă mai așteaptă câteva minute va mai primi una. Tentația fiind foarte mare, foarte mulți aleg să se oprească la prima bezea. Copiii au fost urmăriți timp de mai mulți ani, iar experimentul a evidențiat o serie de corelații pozitive pentru cei care au ales să aștepte. Ei dând dovadă de autocontrol, răbdare și determinare, calități indispensabile pentru succes. Astfel, după ani, acei copii care au reușit să aștepte și a doua bezea au avut un risc mai mic de obezitate, un risc scăzut de divorț, rezultate mai bune în sistemul educațional și nu dezvoltau dependențe de anumite substanțe. Datele sunt statistice și asta nu înseamnă că gratificarea întârziată oferă garanții pentru un viitor strălucit. Dar experimentul prin monitorizarea subiecților indică o legătură între alegerea de a aștepta a doua bezea și evoluția pozitivă a adultului.
Efectul compus
Cartea lui Darren Hardy, „Efectul Compus“, a reușit să demonteze unele idei pe care le aveam în legătură cu atingerea obiectivelor. De cele mai multe ori privim unele ținte în complexitatea lor, iar când le observăm magnitudinea ne demoralizăm și renunțăm. Avem tendința să observăm doar vârful icebergului și să minimalizăm restul: munca, disciplina, repetiția asiduă.
Un exemplu bun ar fi scrierea unei cărți. Când ne gândim cât ar trebui să scriem, ne lăsăm copleșiți de deznădejde. Dar dacă fragmentăm procesul și structurăm un plan, atunci parcă vedem sorți de izbândă. Începem cu o propoziție care se transformă într-o frază, care evoluează într-un capitol. Apoi vor apărea mai multe capitole, după care se naște cartea. Este un proces de durată care necesită consecvență și consistență.
La fel putem spune și cu învățarea unui instrument muzical. Când privim cât de multe lucruri sunt de acumulat, de înțeles și de practicat devenim copleșiți. Dar dacă dedicăm o oră pe zi, într-o săptămână vom strânge o experiență de șapte ore, într-o lună 28 de ore, iar într-un an 336 ore. Asta se poate aplica oricărui domeniu. Schimbări mici și alegeri înțelepte efecuate de-a lungul timpului pot avea un impact major în viitor.
Orice alegere indiferent de cât de nesemnificativă ar părea are un impact în efectul cumulativ. Nu dorim să ne autosabotăm, dar fără o analiză asupra deciziilor zilnice, fără a cântări riscurile și potențialele rezultate, ne punem în poziția de a ne înfrunta cu consecințe nedorite. Alegerea de a mânca seara câte o prăjitură cu mult zahăr în compoziție, după o perioadă de timp, cel mai probabil vom putea vedea o schimbare în aspectul fizic. Sau dacă alegem să alergăm în fiecare zi câțiva kilometri, tot la fel, în timp fizicul va întâmpina schimbări.
Darren Hardy spune că oamenii de top au obiective foarte clare. Ei știu cine sunt și știu ce vor. Iar secretul succesului se află în rutina zilnică. Oamenii în general sunt fie motivați de ceva ce vor, fie de ceva ce nu vor. De aceea este foarte important să îți identifici obiectivele, visurile și destinațiile pe care vrei să le atingi. Iar odată identificate putem trece la planul de acțiune.
Alte idei preluate din carte:
– Consistența este o componentă critică a succesului
– Toată lumea este afectată de trei tipuri de influență: cunoștințe (cu ce îți hrănești mintea), asociați (cu ce oameni te întâlnești cel mai des), și mediul înconjurător.
– Nu poți să te asociezi cu oameni negativi și să aștepți o viață pozitivă.
– În viață primești ce tolerezi. Primești ce crezi că meriți, primești ce accepți.
– Dacă tolerezi lipsa de respect, nu vei fi tratat cu respect. Dacă tolerezi ca oamenii să întârzie și să te facă să aștepți, oamenii vor continua să facă asta. Dacă tolerezi să fii plătit puțin și să lucrezi mult, asta va continua pentru tine. Dacă tolerezi să ai o greutate depăsită, obosit și mereu bolnav, vei fi.
-Învățarea fără execuție este inutilă
Cartea „Efectul Compus“ de Darren Hardy este mind opening. Dacă doriți să o cumpărați, aveți link aici.