“Viruși, arme și oțel” de Jared Diamond este o carte fascinantă și amplă, care explorează întrebarea de ce anumite culturi au reușit să se dezvolte mai mult decât altele. A câștigat premiul Pulitzer în 1998, iar de atunci a fost considerată una dintre cele mai importante și influente cărți ale secolului XX. Prin abordarea unei întrebări aparent simple, autorul ne conduce într-o călătorie prin istoria omenirii și ne oferă o perspectivă interesantă asupra evoluției umane.
„Această carte încearcă să ofere o scurtă istorie a fiecăruia dintre noi pentru ultimii 13 000 de ani. Întrebarea care a prilejuit-o este: De ce s-a derulat istoria în mod diferit pe continente diferite? În cazul în care vă temeţi că este tratat rasist, nu vă speriaţi: aşa cum veţi vedea, răspunsurile la această întrebare nu implică în niciun fel diferenţele rasiale. Miza cărţii este găsirea unor explicaţii plauzibile pentru aceste diferenţieri, încercând să urmărească lanţul istoric al cauzalităţii cât mai departe posibil în trecut.
În al doilea rând, chiar şi pentru cei interesaţi în mod exclusiv de evoluţia lumii moderne, o istorie limitată la evenimentele care au avut loc după apariţia scrierii nu poate oferi o înţelegere profundă. Este o greşeală să credem că societăţile diferitelor continente erau comparabile între ele până în anul 3000 î.Hr., când civilizaţiile eurasiatice au descoperit brusc scrisul şi au început să evolueze rapid şi sub alte aspecte. Încă înainte de anul 3000 î.Hr. existau în Eurasia şi nordul Africii societăţi în care nu numai că apăruseră forme incipiente ale scrierii, dar existau guverne centralizate şi oraşe, se utilizau pe scară largă unelte şi arme din metal, se foloseau animale domesticite pentru transport, tracţiune şi forţă mecanică, iar hrana era în cea mai mare parte asigurată de cultura plantelor şi creşterea animalelor. Toate acestea erau însă cu desăvârşire necunoscute în celelalte regiuni ale globului. Unele, dar nu toate, au apărut abia de-a lungul următoarelor cinci milenii, în anumite zone din cele două Americi şi din Africa subsahariană, dar niciuna nu a apărut în Australia aborigenilor. Asta ar trebui să ne avertizeze deja asupra faptului că rădăcinile dominaţiei Eurasiei apusene asupra lumii moderne se înfig în trecutul de dinaintea descoperirii scrierii, cu mult înainte de 3000 î.Hr. (Prin dominaţia Eurasiei apusene înţeleg dominaţia societăţilor eurasiatice apusene şi a societăţilor cărora acestea le-au dat naştere pe alte continente.)
În al treilea rând, o istorie concentrată asupra societăţilor eurasiatice apusene ocoleşte complet evidenta întrebare de importanţă majoră. De ce tocmai aceste societăţi au devenit disproporţionat de puternice şi de inovatoare? Răspunsurile obişnuite la această întrebare invocă forţe adiacente, cum ar fi ascensiunea capitalismului, mercantilismului, cercetării ştiinţifice, tehnologiei şi oribilelor virusuri care au decimat popoarele altor continente atunci când acestea au venit în contact cu eurasienii apuseni. Dar de ce au apărut toate aceste ingrediente ale cuceritorilor în Eurasia apuseană şi n-au apărut decât în mică măsură sau chiar deloc în alte regiuni?“ (Virusi, arme si otel – Jared Diamond)
Această carte se numără printre cele mai bune lecturi istorice citite până acum.
Autorul reușește să explice clar cum factorii geografici și naturali au fost esențiali în evoluția umană și în formarea culturilor. Unele zone, precum Eurasia, a oferit oamenilor plante și animale ce au putut fi domesticite și care au favorizat dezvoltarea națiunilor. Odată ce s-a întâmplat acest lucru, resursele au fost distribuite către dezvolatrea culturală, politică, militară etc. Pe de altă parte, popoarele care nu au reușit să supună natura în avantajul lor și care au fost nevoite să rămână vânători – culegători, mereu pe drumuri, nu s-au putut dezvolta.
Dezvoltarea agriculturii, domesticirea animalelor și apariția vieții sedentare au reprezentat scânteia care a generat mari forțe coloniale. De asemenea, Diamond analizează cum accesul la viruși, arme și oțel au reprezentat resurse cheie pentru obliterarea altor popoare. Un exemplu prezentat în carte este momentul când la începutul anilor 1500, mai puțin de 200 de conchistadori spanioli au reușit să distrugă Imperiul Inca.
Printre cele mai importante idei din cartea lui Jared Diamond, “Viruși, arme și oțel”:
1. Geografia a avut un rol decisiv în succesul sau eșecul diferitelor societăți umane.
2. Domesticirea plantelor și animalelor a fost esențială pentru dezvoltarea agriculturii și, în final, a civilizației umane. Societățile care au reușit să domesticească plante și animale în mod eficient au putut să-și hrănească populațiile mari și să dezvolte tehnologii mai avansate.
3. Diferitele boli și viruși au influențat puternic istoria umanității. Populațiile care trăiau în zone cu animale domestice și sălbatice au fost mai expuse la boli și viruși, dezvoltând astfel o imunitate mai puternică și putând astfel să colonizeze alte regiuni cu o mai mare ușurință.
4. Tehnologiile militare avansate, cum ar fi armele de foc și navele, au jucat un rol important în cucerirea altor societăți și în expansiunea imperiilor. Societățile care au reușit să dezvolte astfel de tehnologii mai devreme au putut să domine alte culturi.
5. Inegalitatea dintre societăți a fost, în mare măsură, rezultatul istoriei și geografiei. Societățile care au avut acces la resurse bogate și tehnologii avansate au putut să domine alte culturi, creând astfel inegalități economice și sociale.
Cartea reprezintă o analiză complexă și interdisciplinară a istoriei umane, oferind o perspectivă largă și interesantă asupra dezvoltării noastre ca specie.
“Viruși, arme și oțel” de Jared Diamond (Libris/Cărturești)