Când vorbim despre inteligența artificială de obicei suntem bombardați cu două scenarii destul de extreme. Pe de o parte, sunt utopiștii care promit o lume fără muncă, în care AI-ul ne va rezolva toate problemele, precum în filmul Wall-E. Dacă încă nu l-ați văzut, vă recomand să aruncați o privire. Pe de altă parte, sunt distopicii care avertizează că inteligența artificială ne va lua joburile și în cele din urmă, va distruge umanitatea. Este acest AI zeul care ne va salva de toate problemele noastre sau este cel mai aprig dușman al nostru? Deocamdată cred că nimeni nu știe cu adevărat unde duce evoluția sa. Între timp, în acest articol discutăm despre cum putem trăi și munci cu AI, versiunea din prezent.
Internetul a apărut la sfârșitul anilor ’60, dar au trecut trei decenii pentru a fi adoptat pe scară largă de oameni. Asta s-a întâmplat în anii ’90, odată cu apariția browserului web, ieftinirea computerelor personale și extinderea infrastructurii necesare pentru internetul de mare viteză.
Primele calculatoare au fost îmbunătățite rapid, datorită Legii lui Moore care descrie o tendință pe termen lung potrivit căreia capacitatea calculatoarelor se dublează o dată la doi ani. Dar tot a fost nevoie de zeci de ani ca acestea să apară în firme și școli. ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori, mai repede decât orice alt produs din istorie, datorită faptului că a fost gratuit, accesibil tuturor și util.
Termenul de inteligență artificială a fost inventat în 1956 de John McCarthy, informatician american. Progresele erau rapide la început, calculatoarele erau programate să rezolve probleme logice și să joace dame, ceea ce i-a făcut pe cercetători să creadă că AI-ul va învinge marii maeștri de șah în mai puțin de un deceniu. În istoria inteligenței artificiale mereu au existat exagerări. Când ele nu îndeplineau așteptările oamenilor sau nu se concretizau suficient de repede, tehnologia sărea în umbră, pierdea popularitate. Au fost mai multe cicluri când această tehnologie a fost pe val, după care se prăbușea. Astăzi traversăm din nou o fază de expansiune, care pare foarte serioasă.
Primele studii asupra efectelor pe care le produce inteligența artificială au descoperit că poate duce adeseori la o creștere a productivității cu 20% până la 80% într-o varietate de joburi, precum programare și marketing.
Ca să înțeleg mai bine subiectul, am citit „Co-inteligență”, cartea lui Ethan Mollick. Mesajul ei e limpede: supraviețuirea și prosperitatea noastră nu vin din războiul cu AI-ul, ci din a învăța să trăim și să lucrăm împreună cu el, nu ca stăpâni, nici ca servitori, ci ca parteneri.
De-a lungul timpului, dezvoltarea noilor tehnologii a stârnit adesea temeri că vom pierde abilități esențiale prin externalizarea sarcinilor către mașini. Când au apărut calculatoarele, mulți se temeau că vom pierde capacitatea de a face calcule matematice singuri. Totuși, în loc să devenim mai vulnerabili, tehnologia ne-a făcut mai puternici. Cu ajutorul calculatoarelor, putem acum să rezolvăm probleme matematice mai complexe ca niciodată. AI are un potențial similar de a ne îmbunătăți abilitățile. Cu toate acestea, este adevărat că, dacă delegăm inteligenței artificiale capacitatea noastră de a lua decizii fără a reflecta, ne-am putea compromite propria capacitate de judeată.
Mollick spune că cea mai mare problemă legată de AI este, paradoxal, și unul dintre cele mai mari puncte forte ale sale, capacitatea sa faimoasă de a inventa lucruri, de a halucina.
Un studiu privind numărul de halucinații și erori din referințele oferite de AI a arătat că GPT 3.5 făcea greșeli în cazul a 98% dintre citări, în timp ce GPT 4 doar 20% dintre cazuri. Capacitarea de a halucina permite însă inteligenței artificiale să stabilească conexiuni noi, spune Ethan Mollick. De aici tragem concluzia că tehnologia încă nu este 100% de incredere, și că este nevoie să verificăm ce ne scrie.
În 2023, un avocat pe nume Steven Schwartz a folosit Chat GPT pentru a redacta un memoriu juridic într-un proces de vătămare corporală intentat împotriva unei companii aeriene. AI a citat șase cazuri fictive. Avocatul a prezentat aceste cazuri instanței ca fiind reale, fără să verifice veridicitatea sau acuratețea informațiilor primite. Cazurile false au fost descoperite de avocații apărării, care nu au găsit nicio urmă a acestora în bazele de date juridice. Schwartz a fost amendat cu 5000 de dolari pentru această greșeală.
S-a crezut inițial că AI va fi excelent la sarcinile repetitive, analitice și plictisitoare. Dar lucrurile nu au stat chiar așa. AI este bun la scris text, la scris cod pentru aplicații noi, creează artă, muzică, materiale video. De aceea cercetătorii susțin acum că locurile de muncă cele mai afectate sunt cele creative, nu cele repetitive.
Primul pas pentru a lucra cu AI, conform lui Mollick, este să încetăm să-l mai vedem ca pe un software și să începem să-l tratăm ca pe un coleg de muncă. Dar nu orice fel de coleg. Imaginați-vă că angajați un intern extrem de talentat. Acest intern este incredibil de rapid, are acces la aproape toată informația din lume, nu doarme și nu obosește niciodată. Poate scrie un plan de marketing, poate genera cod sau poate compune o poezie în câteva secunde.
Dar acest intern are și niște particularități bizare. Este, în esență, un fel de minte extraterestră. Nu are context cultural, moralitate, bun simț sau experiență de viață. Nu înțelege nuanțele emoționale și poate halucina, adică poate inventa informații cu o convingere absolută. Sarcina ta nu este să-l lași să lucreze singur, ci să devii un manager excelent pentru acest nou angajat bizar. Asta înseamnă să fii mereu atent și să verifici informațiile, să oferi direcție strategică și să aduci acea inteligență emoțională pe care AI nu o are. Mollick ne îndeamnă să invităm AI-ul la masă pentru orice sarcină, nu pentru a o prelua complet, ci pentru a vedea ce poate face. Astfel, îi descoperim competența.
Haideți să trecem la subiectul principal. La ce putem folosi AI?
Creativitate
>Scrierea și editarea de texte: Redactarea de articole, e-mailuri, postări pentru social media, poezii sau scenarii.
>Generarea de imagini și artă digitală: Crearea de logo-uri, ilustrații, fotografii realiste sau artă abstractă pe baza unei descrieri.
>Compoziție muzicală: Generarea de linii melodice, ritmuri sau chiar piese muzicale complete în diverse stiluri.
>Brainstorming de idei: Găsirea de idei pentru un proiect, un nume de brand, subiecte de discuție sau soluții la o problemă.
>Traduceri: Traducerea textelor dintr-o limbă în alta cu o acuratețe din ce în ce mai mare.
AI-ul poate fi un partener excelent pentru brainstorming. Majoritatea ideilor vor fi, probabil, inutile. Dar câteva ar putea conține sămânța unei idei geniale, un unghi la care nu te-ai fi gândit niciodată. Dacă vrem răspunsuri mult mai bune, este foarte important să îi atribuim un rol, să îi spunem cine este. De exemplu: Ești un expert în marketing. Atunci când ți se cere să generezi sloganuri, vino cu idei originale și interesante, care sunt diferite unele de altele. Folosește jocuri de cuvinte ingenioase. Încearcă să nu repeți teme sau concepte. Găsește 20 de sloganuri diferite, originale și creative pentru un magazin online de brânzeturi cu livrare la domiciliu.
Productivitate
>Rezumarea documentelor: Extragerea ideilor principale din rapoarte lungi, articole sau transcrieri ale ședințelor.
>Crearea de prezentări: Structurarea și generarea de slide-uri pentru o prezentare pe o anumită temă.
>Transcrieri audio: Convertirea înregistrărilor audio (ședințe, interviuri, podcasturi) în text scris.
>Analiza datelor: Identificarea de tendințe și tipare în seturi mari de date, de exemplu, în fișiere Excel sau baze de date.
>Automatizarea sarcinilor repetitive: Scrierea de scripturi simple pentru a automatiza sarcini de rutină.
Educație și învățare
>Profesor personalizat: Explicarea unor concepte complexe (din matematică, fizică, programare etc.) într-un mod simplu și adaptat nivelului utilizatorului.
>Practicarea limbilor străine: Simularea unor conversații pentru a exersa o limbă străină.
>Asistență pentru teme și cercetare: Găsirea și structurarea informațiilor pentru un referat sau un proiect școlar.
>Crearea de teste: Generarea de întrebări și exerciții pentru a testa cunoștințele într-un anumit domeniu.
Viața de zi cu zi și organizare personală
>Planificarea călătoriilor: Crearea unui itinerar complet pentru o vacanță, incluzând obiective turistice, restaurante și transport.
>Crearea de planuri de masă și rețete: Generarea de rețete pe baza ingredientelor disponibile sau crearea unui plan alimentar pentru o săptămână.
>Organizarea agendei: Stabilirea unui program zilnic sau săptămânal și crearea de liste de sarcini.
>Găsirea de idei pentru cadouri: Oferirea de sugestii de cadouri pe baza intereselor și vârstei unei persoane.
Dezvoltare software
>Scrierea și depanarea (debugging) de cod: Generarea de funcții, algoritmi sau identificarea erorilor într-un cod existent.
>Explicarea fragmentelor de cod: descrierea funcționalității unei bucăți de cod într-un limbaj simplu.
>Generarea de documentație tehnică: Crearea automată a documentației pentru un program sau o aplicație.
Acestea sunt doar câteva din sarcinile ce pot fi executate de AI.
În carte Ethan Mollick spune că în tot mai multe domenii, a descoperit că o persoană care colaborează cu AI depășește pe aproape oricine care lucrează fără asistența oferită de AI. În studiul despre Boston Consulting Group, unde anterior diferența medie dintre performerii de top și cei de jos era de 22%, aceasta a scăzut la doar 4% după ce consultanții au început să folosească GPT-4. În cazul scrierii creative, obținerea de idei generate de AI „egalizează efectiv scorurile de creativitate între scriitorii mai creativi și mai puțin creativi“, potrivit unui studiu. Iar studenții la drept aflați aproape în coada clasamentului care foloseau AI au ajuns să aibă performanțe similare cu cei din vârf.
Este foarte important să folosim AI-ul cu atenție. Într-un studiu, Fabrizio Dell’Acqua arată de ce a te baza prea mult pe AI se poate întoarce împotriva ta. A constatat că recrutorii care au folosit un model AI de înaltă calitate au devenit leneși, neglijenți și mai puțin încrezători în propria lor judecată.