În mare parte am folosit biblioteca pentru a procura cărți, dar în timp, nu am mai găsit tot ce voiam să citesc. Așa că am început să le cumpăr și să îmi construiesc o bibliotecă proprie. Am aflat că TVA-ul pentru cărți va crește la 11% începând cu 1 august și m-am întrebat ce înseamnă asta pentru piața de carte din România.
În prezent țara noastră deja nu stă bine la acest capitol, și pe lângă asta mai primește un pumn de la Guvernul României. Conform statisticilor România se află pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, alături de Turcia și Cipru.
Conform datelor Eurostat, în 2022, 29,5% dintre români au citit cel puțin o carte, procent care plasează România pe ultimul loc în UE. Chiar și așa stând lucrurile însă, cabinetul Bolojan a găsit de cuviință să mărească TVA la carte de la 5 la 11%, o măsură despre care specialiștii avertizează că va duce la închiderea a numeroase librării, ba chiar și edituri.
Cât despre contextul general, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, spune că piața de carte se învârte la aproximativ 100 de milioane de euro reprezentând în totalitate încasările editurilor pentru carte de librărie, manuale, auxiliare, ediții de chioșc — ceea ce este foarte puțin comparativ cu oricare dintre vecinii noștri. Librăriile, trade-ul, retailul de carte înseamnă 60 de milioane de euro. Atât e și piața de carte din Bulgaria, doar că Bulgaria are o populație sub 7 milioane de locuitori. Și Ungaria are o populație de 3 ori mai mică și o piață de carte de două ori mai mare decât România, spre 120 de milioane de euro.
Dacă ne uităm mai departe, deja ne speriem. Slovenia are 2 milioane de locuitori și 75 de milioane de euro piața de carte. Germania are 9 miliarde de euro piața de carte anuală, la 80 de milioane de oameni.
TVA de 11% la cărți situează România pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea acestui domeniu.
Danemarca are cel mai mare TVA – 23%, dar în rest cotele de TVA la cărți se situează între 5% (Franța) și 7% (Germania). Sunt și țări europene care au cota zero la TVA pentru cărți, precum Cehia, Irlanda, Marea Britanie.
„Cota de TVA cât mai mică pentru cărți și produse culturale nu e de fapt nicio înlesnire, așa cum consideră mulți, ci este o investiție”, spune din nou Mihai Mitrică. De menționat că în România bugetul alocat culturii scade la 1,40 miliarde de lei în 2025. Raportat la PIB, bugetul pentru cultură ajunge astfel la 0,07%.
Creșterea TVA la 11% se traduce prin o lovitură, să sperăm nu finală, dată în principal librăriilor fizice, editurilor mici și o scădere a lansărilor de cărți scrise de români pentru că editurile și librăriile se vor concentra pe rețete sigure pentru a supraviețui.